Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 2/2011 aprobată prin OMFP nr. 1.873/2011, publicat în M.of. nr. 278 din 20 aprilie 2011, se modifică după cum urmează:
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă se determină în funcţie de voinţa părţilor rezultată din contracte sau alte mijloace de probă administrate, conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării [conform prevederilor pct. 23 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a titlului VI «TVA», aprobate prin HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare], în cazul în care rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării;
b) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nici o menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata tva datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul convenit trebuie considerat, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor taxa pe valoarea adăugată solicitată de administraţia fiscală, ca incluzând deja taxa pe valoarea adăugată. În acest caz, taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite [prevăzut la pct. 23 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a titlului VI «TVA», aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare]. Prin tva solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor tva inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a acestuia;
c) atunci când părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea livrării/prestării, taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite [prevăzut la pct. 23 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a titlului VI «TVA», aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare].”
